Intr-o primavara Ion si cu Gheorghe dau o raita pe la hotar sa-si vada locul.La un moment dat intalnesc doi tineri..care ciudat, implantau in pamant niste betigase de sticla..
-Buna ziua domnisori..da ce faceti aici cu paiele alea..?
-Eee..bade, astea-s termometre, cu ele stabilim timpul optim de semanat..
-Hmm..pe vremea noastra nu era asa ceva, zice Gheorghe.
-Da cum stiati cand sa semanati?
-Ehee..apoi in vremea noastra, primavara, asa pe la inceputul lui aprilie cand pamantul incepe sa se zbiceasca, intr-o zi de duminica, ma duceam eu pana la Gheorghe, ori venea el la mine si porneam amandoi la hotar pana la locul nostru. Ajunsi acolo, ne puneam jos si ne rasuceam cate o tigare si mai sporovaiam una alta, apoi ne mai rasuceam o tigare si iar mai povesteam.. Dupa asta ne sculam si ne duceam acasa. Si daca pana luni la amiaza nu stranutam merem’ si samanam.
-Hehehe..da prosti mai erati.
-Apai’ asa prosti cum eram, faceam mai bine agricultura cu curu decat voi azi cu capu.